Meowww….. se încovoaie de parcă ar fi litera C răsturnată, apoi întinde laba din faţă şi cea din spate, se scutură un pic şi îşi caută un loc confortabil. Nu i-a fost suficient somnul de azi, ar mai dormi un pic.
Andrei o urmăreşte şi s-ar duce după ea. Aşteaptă să se aşeze ca să îi fie mai uşor să o prindă.
Luna a apărut recent în viaţa lui Andrei. A găsit-o mama lui şi au decis să o păstreze. Are deja doi ani şi jumătate, cât jumătatea vârstei lui Andrei.
S-a urcat pe caloriferul călduţ şi se pregăteşte să toarcă când se trezeşte cu Andrei lângă ea, gata să o tragă de coadă. Fuge disperată şi caută un loc mai îndepărtat.
Andrei nu se lasă şi o aleargă prin casă până când Luna se caţără pe un dulap. Ştie că acolo va fi lăsată în pace.
– Iar ai fugarit-o pe Luna? Îl întreabă Delia, sora mai mare.
Ea are 10 ani şi înţelege nevoia pisicii de a sta singură.
– Fiecare are barierele lui, Andrei, continuă Delia. O să vezi că şi tu vei vrea câteodată să stai singur.
Dar Andrei nu o bagă în seamă şi îşi găseşte altceva de făcut. Mâine este ziua lui şi aşteaptă cu nerăbdare cadourile. Parinţii i-au spus că îl aşteaptă o surpriză şi 6 invitaţi. Sunt prietenii lui de la grădiniţă, printre care şi Adela, prietena lui. Adela are părul blond, lung, şi şi-l prinde adesea în codiţe.
Înainte să se bage la culcare, Andrei se spală pe dinţi şi se schimbă în pijamale. O aşteaptă pe mama lui să îi citească o poveste. Îi plac la nebunie cărţile şi îşi imaginează fiecare poveste ca şi cum ar fi reală. Şi-a imaginat că este astronaut şi a călătorit în spatiu; în altă seară a fost detectiv; şi în alta pictor. Nu îi este greu să îşi imagineze cum ar fi în toate acele roluri. Însă cel mai mult îi place să fie frate mai mic.
Chiar dacă Delia nu se joacă mereu cu el, atunci când o face, are idei geniale. Odată au construit un panou de lemn pe care au lipit numeroase dopuri de plută şi au format o hartă mareeee, mareee.
– Aici o să călătoresc eu, îi spune Delia, arătând spre un dop singuratic care reprezenta o insulă.
Îşi doreşte mult să vadă toată lumea şi chiar a rugat-o pe mama sa să îi facă o puşculiţă în care să strângă bani pentru asta. Îi place să citească şi să deseneze.
A doua zi de dimineaţă, Luna se spală de zor pe canapea. Delia stă lângă ea şi îi face un portret.
Andrei, bucuros că le-a prins pe amândouă, încearcă să o ia în braţe pe Luna, însă primeşte o lăbuţa peste faţă.
– Ce pisică rea!, oftează supărat Andrei.
– Nu te supăra, Andrei, spune Delia. Ea îşi făcea toaleta. Nu îi place să fie luată în braţe atunci.
– Dar cu mine nu se joacă niciodată!
– Uite, stai lângă ea şi observă cum se joacă. Îţi va arăta ea când are chef.
Andrei o urmăreşte cu atenţie să vadă ce face. După ce se spală, Luna începe să se dea pe lângă Delia.
– Uite, Andrei, acum are chef de mângâiat. Poţi să o mângâi uşor pe cap. Vezi, toarce!
Andrei e foarte bucuros. În sfârşit stă Luna la mângâiat.
– Acum dă din coadă ca un ceas. E jucăuşă. Haide, dă-I o jucărie, Andrei, şi vezi dacă vrea să se joace. Bravo!
Se joaca ceva timp, după care Luna începe iaraşi să se spele. Nu mai are chef de joacă. Andrei însă, este încă entuziasmat. Mai are să îi arate o jucărie, însa Luna nu îl mai bagă în seamă.
Andrei incearcă din nou să o ia în braţe, dar mai primeşte o lăbuţă peste mână.
– Iar nu se mai joacă cu mine! Pisica rea!
– Luna nu e rea, Andrei. Doar că vrea să îi fie respectate barierele. Nu îi place să fie forţată.
Nu trece mult timp şi sărbătoritul zilei primeşte invitaţii. Se duc cu toţii în camera lui Andrei şi se joacă cu noile piese Lego. Construiesc un castel. Adela este singura fată, însă se joacă cu nişte păpuşi de-ale Deliei. Le organizează o petrecere cu ceai şi aşteaptă să fie gata castelul ca să ducă păpuşile acolo.
Andrei se mai duce la ea din când în când, însă nu primeşte foarte multă atenţie. Adela are grijă să mai toarne un pic de ceai în ceştile păpuşilor. Nu are timp de el acum. Însă, Andrei îşi aduce aminte de Luna şi îşi dă seama că Adela are nevoie să fie singură. Se întoarce la prietenii lui şi mai construieşte un etaj la castel.
– Gata castelul, Adela!
– Ce frumos! Tocmai se încheiase petrecerea prinţeselor.
Acum se joacă toţi împreună. Apare până şi Luna care e atrasă de castelul în care poate intra cu totul.
– Are chef de joacă, spune zâmbind Andrei care îi dă un ghem de aţă.
Tu ştii care sunt barierele tale? Când vrei să fii lăsat(ă) în pace?